Orgoliu

 Boală -a sufletului meu,
Din trecut îl port cu mine,
Stă ascuns în trupul meu,
Face doar ce îi convine.
În orbite este negru
Suflând foc ce-i otrăvit,
Când rânjeşte e tenebru
Dar se simte împlinit.
E nevoie doar de-o vorbă
Să se scoale din visare,
Corpul meu e ca o coala
Ce-i purtat de el pe mare.
Capul şi-a umplut de lauri
Şi medalii de onoare,
Vede lumea in alaiuri
Aducându-i venerare.
Să nu îndrăznească unul
Să îi spună că e prost,
Că se umflă ca balonul
Şi vorbeşte fără rost.
Se iubeşte doar pe sine
Şi se crede valoros,
Numai el să fie bine,
Să se simtă norocos.
Un tiran secret în mine
Conştiinţa mi-a furat,
Mi-a turnat otravă-n vene,
În abis m-a aruncat.
Dar nu ştie lighioana
Că din vis eu m-am trezit.
Am să smulg din el lumina
Ce mă urcă-n infinit.